Multă vreme, România a fost definită prin emigrarea masivă: milioane de cetățeni au plecat în ultimele trei decenii în state din Europa de Vest pentru un trai mai bun. În ultimii ani însă, pe fondul schimbărilor geopolitice și economice, România a început să devină și o destinație pentru migrație internațională – fie că vorbim de muncitori străini, refugiați sau migranți ilegali care tranzitează teritoriul.
„România nu mai e doar țara celor care pleacă. Este tot mai des și țara celor care vin. Această realitate schimbă complet ecuația de securitate, de integrare și de identitate”, subliniază Bogdan Steriopol.
Ce înseamnă migrația pentru România?
Migrația are mai multe dimensiuni:
- Migrație legală de muncă: mii de cetățeni din Asia, Africa și America Latină vin anual să lucreze în construcții, agricultură, servicii sau HoReCa.
- Migrație de refugiu și azil: mai ales în contextul conflictelor din Ucraina, Siria, Afganistan sau Africa de Nord.
- Migrație ilegală de tranzit: România se află pe ruta Balcanilor, fiind un coridor pentru migranți care doresc să ajungă în Vestul Europei.
„România este tot mai prezentă pe harta migrației, ca rută de tranzit și ca destinație. Migrația nu este o amenințare, dar poate deveni un risc dacă nu este gestionată inteligent,” atrage atenția Bogdan Steriopol.
Se confruntă România cu migrație ilegală?
Numărul tentativelor de trecere ilegală a frontierei este în creștere, mai ales la granița cu Serbia și Bulgaria. Conform Poliției de Frontieră:
- În 2024 au fost depistați peste 18.000 de migranți ilegali;
- Cele mai frecvente naționalități: Afganistan, Bangladesh, Pakistan, Siria, Maroc;
- Migrația ilegală este adesea organizată de rețele transnaționale de trafic de persoane.
România colaborează cu Frontex și cu statele vecine pentru a controla fluxurile și a destructura aceste rețele.
Migrația legală: muncitori străini în România
Criza de forță de muncă internă a determinat companiile să apeleze la lucrători din afara UE. În ultimii ani au fost eliberate peste 150.000 de permise de muncă pentru cetățeni din Vietnam, Nepal, Sri Lanka, Filipine sau India. Aceștia lucrează în:
- construcții;
- transporturi și logistică;
- restaurante și hoteluri;
- servicii de curățenie și pază.
„Această migrație este vitală pentru economie, dar trebuie însoțită de politici de integrare. Nu putem construi o societate echilibrată ignorând dimensiunea culturală și socială a fenomenului,” avertizează Bogdan Steriopol.
Cum gestionează România fenomenul?
Instituțiile-cheie implicate sunt:
- Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI): gestionează cereri de azil, permise de muncă și ședere;
- MAI și Poliția de Frontieră: controlează fluxurile și cooperează cu Frontex;
- Ministerul Muncii: reglementează importul de forță de muncă;
- Ministerul Educației și ONG-uri: sprijină integrarea socială, inclusiv a copiilor migranți.
Provocări și riscuri
Dacă nu este gestionată corespunzător, migrația poate genera:
- tensiuni sociale în comunități nepregătite;
- exploatarea muncitorilor străini;
- vulnerabilități de securitate prin rețele de trafic;
- polarizare politică și discurs populist.
„Migrația este realitate, nu amenințare. Devine periculoasă doar atunci când este lăsată în haos sau transformată în armă de propagandă extremistă,” punctează Bogdan Steriopol.
România între frică și strategie
România este parte a fluxurilor globale de migrație – ca țară de plecare, dar tot mai mult ca destinație și tranzit. În acest context, statul are datoria de a construi politici inteligente, bazate pe securitate, dar și pe umanitate și integrare.
„În fața migrației, avem două opțiuni: frică sau strategie. Dacă alegem frica, ne izolăm. Dacă alegem strategia, devenim mai puternici și mai pregătiți pentru viitor,” încheie Bogdan Steriopol.
