Bullying la Questfield International College, educația sub semnul tăcerii

În contextul educațional contemporan, fenomenul bullying necesită o abordare structurată, transparentă și responsabilă din partea instituțiilor școlare. Gestionarea corectă a situațiilor de hărțuire este esențială pentru asigurarea unui mediu sigur și propice dezvoltării armonioase a elevilor. Lipsa unor reacții instituționale clare poate conduce la agravarea problemelor și la afectarea gravă a stării emoționale a copiilor implicați.

Bullying la Questfield International College: analiza unui caz cu implicații instituționale

O investigație realizată pe baza documentelor, corespondenței oficiale și declarațiilor familiei unui elev semnalează o situație de bullying sistematic, desfășurată pe o perioadă de peste opt luni în cadrul Școlii Questfield Pipera. Sesizările repetate, lipsa unor măsuri documentate și presiunile percepute asupra familiei indică o gestionare cu numeroase deficiențe. În acest articol sunt prezentate detalii relevante privind aspectele semnalate, inclusiv utilizarea stigmatizării medicale ca instrument de umilire și răspunsul instituțional limitat, reflectat printr-un dialog inadecvat atribuit fondatoarei Fabiola Hosu.

Semnalările de bullying și absența unor măsuri documentate

Conform datelor puse la dispoziția redacției, elevul vizat a fost expus zilnic unor comportamente agresive și repetate, incluzând jigniri, umiliri publice și excludere socială, manifestate în prezența cadrului didactic titular. Familia a transmis în mod oficial, prin emailuri cronologice și explicite, sesizări adresate învățătoarei, conducerii școlii și fondatoarei, solicitând intervenții și clarificări scrise. Din analiza corespondenței nu rezultă existența unor răspunsuri scrise care să ateste măsuri concrete sau planuri de intervenție clare. Astfel, intervențiile invocate au fost predominant verbale, fără procese-verbale sau decizii asumate, ceea ce indică o gestionare informală și neoficială a situației.

Stigmatizarea medicală ca formă de umilire sistematică

Raportările indică faptul că în cadrul colectivului a fost folosită repetat o etichetare medicală cu caracter degradant, folosită ca mijloc de ridiculizare și marginalizare socială, fără a avea un rol educațional sau de protecție. Specialiști consultați consideră această practică o formă gravă de violență psihologică, care afectează identitatea și integritatea copilului. Lipsa unor intervenții ferme și documentate din partea instituției a permis perpetuarea acestui tipar de comportament, amplificând impactul emoțional negativ asupra elevului.

Rolul cadrelor didactice și al conducerii în normalizarea situației

Din materialele analizate reiese că, deși sesizările au fost repetate și documentate, răspunsul instituțional a fost limitat la întâlniri informale și promisiuni verbale, fără măsuri scrise sau monitorizare formală. Acest mod de gestionare a contribuit la transferarea responsabilității către familie și la relativizarea gravității situației, încadrând-o drept „dinamică de grup” sau „problemă minoră de adaptare”. Lipsa unei reacții clare și documentate a transmis un mesaj de toleranță față de bullying, afectând atât copilul vizat, cât și climatul general din școală.

Declarația fondatoarei și semnificațiile acesteia

Un moment definitoriu al cazului îl reprezintă o discuție directă între familia elevului și fondatoarea Școlii Questfield Pipera, Fabiola Hosu, în cadrul căreia aceasta ar fi afirmat: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Această declarație, citată din relatările familiei și corespondența analizată, nu a fost însoțită de un răspuns oficial al instituției care să confirme sau să infirme conținutul său. Din perspectivă editorială, formularea poate fi interpretată ca un mesaj care prioritizează considerentele contractuale și economice în detrimentul obligației de protecție a copilului, indicând o cultură organizațională orientată spre evitarea conflictului, nu spre soluționarea lui.

Documentele instituționale și lipsa măsurilor formale

Reacția conducerii la sesizările repetate a constat într-un document informal de tip Family Meeting Form, care nu conține elementele caracteristice unui act instituțional: nu stabilește responsabilități precise, termene de implementare sau sancțiuni. Comparativ cu standardele administrative uzuale, această abordare diluează responsabilitatea și nu oferă un cadru clar de acțiune. Astfel, răspunsul instituțional pare a fi unul limitat la declarații generale fără efecte concrete asupra situației semnalate.

Confidențialitatea și impactul asupra copilului

Familia a solicitat în mod expres respectarea confidențialității informațiilor sensibile, avertizând asupra riscurilor divulgării acestora în mediul școlar. Cu toate acestea, documentele nu atestă măsuri concrete de protecție a confidențialității, iar conform unor relatări, informațiile au fost aduse în atenția colegilor, ceea ce a generat presiuni suplimentare asupra elevului. Specialiștii consideră că astfel de practici pot constitui forme de presiune psihologică instituțională, afectând negativ echilibrul emoțional al copilului.

Răspunsul întârziat și implicațiile juridice

Reacția fondatoarei a devenit vizibilă abia după mai bine de opt luni de sesizări fără răspunsuri oficiale, în contextul implicării unei echipe juridice și a transmiterii unor notificări formale. Această întârziere ridică întrebări privind criteriile care determină declanșarea reacțiilor instituționale și sugerează că protecția copilului a devenit o prioritate abia în urma presiunii legale, nu în cadrul procesului educațional propriu-zis.

Contextul actual și reacția instituției

În data de 27 ianuarie 2026, conducerea Questfield International College a transmis părinților un email în care a redus situațiile reclamate la simple „interacțiuni spontane dintre copii”, o formulare care contrazice sesizările scrise și documentate privind comportamentele repetitive de bullying. Această poziționare minimalizatoare ridică semne de întrebare legate de sinceritatea și capacitatea instituției de a recunoaște și gestiona fenomenul bullying în mod adecvat.

Ulterior, conform unor informații primite de redacție, după retragerea elevilor, ar fi existat contacte informale către alte școli private în care aceștia ar fi fost caracterizați negativ, fără susținere oficială sau documentară. Aceste practici, dacă se confirmă, pot încălca dreptul la educație și confidențialitatea copiilor implicați.

Orice familie care se confruntă cu situații similare este încurajată să contacteze redacția la adresa [email protected] pentru a-și împărtăși experiențele, cu promisiunea unei abordări responsabile și confidențiale.

Concluzii și întrebări deschise privind responsabilitatea instituțională

• Lipsa unor măsuri administrative documentate și asumate în cazul sesizărilor privind bullyingul și stigmatizarea medicală;
• Gestionarea predominant informală și verbală a situațiilor de hărțuire, fără trasabilitate și monitorizare;
• Utilizarea stigmatizării medicale ca instrument de umilire și marginalizare, fără intervenții ferme;
• Presiunea resimțită de familie de a retrage copilul, reflectată într-un răspuns verbal atribuit fondatoarei;
• Lipsa protecției confidențialității și transferul responsabilității către copil;
• Reacția întârziată a instituției, declanșată abia în context juridic;
• Minimalizarea oficială a fenomenului în comunicările publice;
• Posibile practici de denigrare post-retragere în relația cu alte instituții educaționale.

Aceste aspecte ridică întrebări fundamentale privind procedurile și responsabilitatea Questfield Pipera în protejarea elevilor și în asigurarea unui mediu educațional sigur și respectuos. În absența unor măsuri clare și transparență instituțională, astfel de situații pot genera efecte negative profunde asupra copiilor și pot submina încrederea în sistemul educațional privat.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro